Rezistența la insulină dublează riscul de tulburare depresivă majoră
Oamenii de știință din Stanford au corelat rezistența la insulină cu un risc crescut de a dezvolta tulburări depresive majore.
„Dacă sunteți rezistent la insulină, riscul de a dezvolta tulburări depresive majore este dublu față de cel al unei persoane care nu este rezistentă la insulină, chiar dacă nu ați experimentat niciodată depresie până acum”, a declarat dr. Natalie Rasgon, MD, Profesor de psihiatrie și științele comportamentale. De exemplu, s-a demonstrat că aproximativ 40% dintre pacienții care suferă de tulburări de dispoziție sunt rezistenți la insulină.
Studiile au confirmat că cel puțin 1 din 3 persoane prezintă rezistență la insulină, adesea fără să știe. Condiția nu apare dintr-o deficiență a capacității pancreasului de a secreta insulină în sânge, așa cum se întâmplă în diabetul de tip 1, ci din cauza capacității scăzute a celulelor din tot corpul de a ține seama de acest hormon.
Sarcina insulinei este de a le spune celulelor noastre că este timpul ca acestea să proceseze glucoza care ne inundă sângele datorită aportului alimentar din acesta, fabricării sale în ficat sau ambelor. Fiecare celulă din corp folosește glucoza ca combustibil și fiecare dintre aceste celule are receptori pe suprafața sa care, legându-se de insulină, semnalează celula să ingereze prețioasa sursă de energie.
Rezistența la insulină poate avea diverse motive, precum aportul caloric excesiv, lipsa exercițiilor fizice, stresul și nedormirea suficientă. În consecință, nivelul de zahăr din sânge devine cronic. Odată ce aceste niveluri depășesc un anumit prag, diagnosticul este diabetul de tip 2, o afecțiune tratabilă, dar incurabilă, care poate duce la tulburări cardiovasculare și cerebrovasculare, neuropatie, boli de rinichi, amputări ale membrelor și alte rezultate dăunătoare pentru sănătate.
Echipa de la Stanford a analizat datele a 601 bărbați și femei, cu vârsta medie de 41 de ani, care au servit drept subiecți de control pentru un studiu olandez al depresiei si anxietății. La momentul înscrierii lor, nu fuseseră niciodată tulburați de aceste afecțiuni.
Au fost măsurați trei indicatori de rezistență la insulină: nivelul glicemiei à jeun, circumferința taliei și raportul dintre nivelurile de trigliceride circulante și cele ale lipoproteinelor cu densitate ridicată circulante (HDL, cunoscut sub numele de colesterol „bun”).
În cele din urmă, cercetătorii au concluzionat că subiecții găsiți rezistenți la insulină au avut un risc crescut de nouă ori de a dezvolta tulburări depresive majore. Astfel, s-a constatat că o creștere moderată a rezistenței la insulină, măsurată prin raportul trigliceridă-HDL, a fost legată de o creștere cu 89% a ratei noilor cazuri de tulburare depresivă majoră. În mod similar, fiecare creștere de 5 centimetri în grăsimea abdominală a fost legată de o rată de depresie cu 11% mai mare, iar o creștere a glucozei plasmatice în repaus alimentar de 18 miligrame pe decilitru de sânge a fost asociată cu o rată de depresie cu 37% mai mare.
Cercetătorii și-au limitat următoarea fază a analizei la aproximativ 400 de subiecți care, pe lângă faptul că nu au experimentat niciodată depresie majoră, nu au prezentat niciun semn de rezistență la insulină la debutul studiului. În primii doi ani ai studiului, aproape 100 dintre acești participanți au devenit rezistenți la insulină. Cercetătorii au comparat probabilitatea acestui grup de a dezvolta tulburări depresive majore în următorii șapte ani cu cea a participanților care nu deveniseră încă rezistenți la insulină în perioada de doi ani.
Cei care au dezvoltat prediabet în primii doi ani ai studiului au avut un risc de 2,66 de ori mai mare pentru depresie majoră după noua ani de monitorizare, comparativ cu cei care au avut rezultate normale ale testului de glicemie à jeun la intervalul de evaluare la doi ani.
„Este timpul ca furnizorii medicali să ia în considerare starea metabolică a celor care suferă de tulburări ale dispoziției și invers, prin evaluarea dispoziției la pacienții cu boli metabolice precum obezitatea și hipertensiunea”, a spus Rasgon.
Adoptarea unui stil alimentar corespunzător poate preveni în mod eficient diabetul și poate ține sub control această afecțiune. Cu ajutorul aplicație Dahna, pe care o poți descărca gratuit din App Store și Google Play, vei descoperi ce înseamnă o dietă sănătoasă, cum o poți personaliza în funcție de nevoile tale, dar și multe alte sfaturi despre cum să te menții în formă.
Sursa aici.