Răspândirea dezinformării în vreme de Coronavirus
Vedem și resimțim cu toții o creștere globală în răspândirea dezinformării, care a afectat comunitatea științifică și publicul larg în toate domeniile. Deconectarea dintre consensul științific și publicul, pe teme precum siguranța vaccinurilor sau schimbările climatice, există de mai mulți ani.
În condițiile în care societatea a devenit tot mai divizată în climatul politic de astăzi, acest lucru s-a agravat progresiv, fapt care a creat un mediu optim pentru ca grupurile de opoziție să câștige teren și să își distribuie false teorii și informații. Efectele dezinformării au impact major în criza de sănătate publică apărută din cauza coronavirusului (COVID-19).
Multe organizații științifice au publicat în ultima vreme declarații de solidaritate, atât pentru a lupta împotriva COVID-19 și pentru a promova dovezile științifice, cât și pentru unirea forțelor în lupta cu dezinformarea. În ultimele două luni, postările de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au avut vizualizări și accesări mult mai puține față de diverse site-uri ce promovează teorii ale conspirației – încă un argument care subliniază popularitatea surselor de informație neverificate.
Dacă dăm puțin timpul înapoi, observăm că dezinformarea a fost la cote mari în primii ani ai epidemiei de HIV, perioadă în care s-a resimțit șocul teoriilor conspiraționale, zvonurilor și a dezinformării timp de mai mulți ani, efectele fiind vizibile în unele regiuni și acum. De exemplu, multe persoane continuă să susțină că HIV nu există și că terapiile sale sunt toxice pentru sănătatea umană. Influența acestor argumente false este atât de contagioasă încât se poate infiltra în politica guvernamentală, caz in care impactul are un potențial de a fi fatal. Vă oferim un exemplu în acest sens: negarea HIV de către guvernul sud-african Mbeki la începutul anilor 2000 și respingerea dovezilor care privesc eficacitatea medicației HIV. Din acest motiv, mii de mame nu au avut acces la terapii corecte. În schimb, guvernul a promovat utilizarea remediilor din plante, inclusiv usturoi, sfeclă și suc de lămâie pentru tratamentul SIDA.
Este important să învățăm din trecut, iar mass-media are un rol important în acest sens. Se pare că, în efortul de a atrage cât mai mult atenția publicului, organizațiile mass-media creează titluri dramatice, menite să provoace panică. În timp ce profesioniștii din domeniul sănătății încă învață despre virus, mass-media a început deja să speculeze despre impactul asupra sănătății pe care virusul îl poate avea și preferă întodeauna să scoată în față cele mai grave efecte ale virusului. Aceste lucruri nu fac altceva decât să alimenteze panica în rândul populației.
Pe măsură ce COVID-19 se transformă într-o criză de sănătate publică pe deplin, numeroase teorii cu privire la originea virusului au fost vehiculate pe internet, toate având o temă comună, aceea că virusul a fost creat artificial într-un laborator, de către un guvern necinstit, cu un plan anume. Dezinformarea provine din conturi și site-uri de social media fără niciun fel de autoritate științifică. Aceste postări au adunat peste 20 de milioane de aprecieri, iar teoriile continuă să capete tracțiune și să fie distribuite pe internet, în ciuda oamenilor de știință din mai multe țări care analizează genomul COVID-19 și ajung la concluzia clară că virusul își are originea în natură, mai exact dintr-o sursă animală. Dacă nu se distribuie declarații puternice și clare pentru eliminarea acestor speculații, atunci impactul asupra populației are putea fi devastator.
Mai mult, informații importante despre cum se poate reduce transmiterea și expunerea la virus au fost afectate de surse fără credibilitate. De exemplu, un mit popular care circulă în prezent este că remediile la domiciliu pot vindeca virusul sau preveni contactarea acestuia. Administrarea vitaminei C și consumul de usturoi sunt vehiculate ca fiind remedii miraculoase, în ciuda lipsei de dovezi. Unele sfaturi sunt inofensive, precum cele amintite mai sus, însă unele au potențialul de a fi foarte periculoase. Un produs care a căpătat o mare vizibilitate pe social media presupune amestecarea soluției de clorit de sodiu cu acid citric, generând astfel o soluție de dioxid de clor și promițând acțiuni antimicrobiene, antivirale și antibacteriene. Administrația Americană a Alimentelor și Medicamentelor a avertizat că acest compus chimic ne poate pune viața în pericol, din cauza insuficienței hepatice.
Răspândirea informațiilor false prezintă riscul de a anula surse credibile, ceea ce poate duce la o confuzie publică în masă și un risc mai mare de răspândire și transmitere a virusului.
În fața unei pandemii, este important ca guvernele să fie transparente și să transmită publicului informații clare și oneste. În plus, este periculos pentru politicieni să politizeze această pandemie. În astfel de momente, mesajul liderilor guvernamentali trebuie să fie consecvent, astfel încât publicul să-și poată recăpăta încrederea în funcționarii publici.
Guvernele și cifrele din mass-media ar trebui să se bazeze pe informațiile experților, pe furnizarea de informații exacte si corecte, într-o manieră sensibilă și precisă. Apariția acestui virus oferă o ocazie publicului larg și cadrelor medicale de a lupta împreună împotriva unei amenințări comune. Dacă organismele de sănătate gestionează, educă și abordează în mod corespunzător problemele oamenilor, există oportunitatea majoră de a combate nivelul de neîncredere al mișcărilor antistiințifice din ultimii ani.
