O nouă perspectivă: supraalimentarea nu este principala cauză a obezității

Un articol publicat recent in revista The American Journal of Clinical Nutrition, intitulat „Modelului carbohidrați-insulină: o perspectivă fiziologică asupra pandemiei obezității”, contestă „modelul echilibrului energetic”, care susține că supraponderabilitatea e o consecință a faptului că în corp se introduce mai multă energie decât acesta consumă.

Potrivit autorilor, „conceptualizarea obezității ca o tulburare a echilibrului energetic reafirmă un principiu al fizicii fără a lua în considerare mecanismele biologice care stau la baza creșterii în greutate”. Autorii susțin „modelul de insulină cu carbohidrați”, care explică obezitatea ca o tulburare metabolică determinată de ceea ce mâncăm, mai degrabă decât de cât de mult.

Mesajele de sănătate publică care îi îndeamnă pe oameni să mănânce mai puțin și să facă mai mult exercițiu nu au reușit să oprească ratele în creștere ale obezității și ale bolilor legate de obezitate, iar epidemia actuală de obezitate se datorează, în parte, răspunsurilor hormonale la schimbările în calitatea alimentelor: în special alimentele cu conținut ridicat de glicemie, care schimbă fundamental metabolismul. Astfel, concentrarea pe ceea ce mâncăm mai degrabă decât pe cât mâncăm este o strategie mai bună pentru gestionarea greutății.

Statisticile Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că obezitatea afectează mai mult de 40% dintre adulții americani, plasându-i pe aceștia la un risc mai mare de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Mai mult decât atât, Organizația Mondială a Sănătății recunoaște că, în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, și preconizează că până în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză (Sursa aici).

Ghidul dietetic al USDA pentru americani, realizat pe intervalul de timp dintre anii 2020 și 2025, ne spune în continuare că pierderea în greutate „necesită reducerea numărului de calorii obținute din alimente și băuturi și mărirea cantității cheltuite prin activitate fizică”.

Această abordare a gestionării greutății se bazează pe modelul de echilibru energetic vechi de un secol. În lumea de astăzi, înconjurați de alimente procesate, puternic comercializate și ieftine, este ușor pentru oameni să mănânce mai multe calorii decât au nevoie, un dezechilibru care este în continuare exacerbat de stilurile de viață sedentare.

Pe de altă parte, în ciuda mesajelor timp de decenii din sănătatea publică care îi îndeamnă pe oameni să mănânce mai puțin și să facă mai mult exercițiu, ratele de obezitate și bolile legate de obezitate au crescut constant.

Autorii articolului indică defectele fundamentale ale modelului echilibrului energetic, susținând că un model alternativ, carbohidratul-insulină model, explică mai bine obezitatea și creșterea în greutate. Mai mult, modelul carbohidrat-insulină indică calea către strategii de gestionare a greutății mai eficiente și de lungă durată.

Spre deosebire de modelul de echilibru energetic, modelul carbohidrat-insulină face o afirmație îndrăzneață: consumul excesiv nu este principala cauză a obezității. În schimb, modelul carbohidrați-insulină dă mare parte din vina epidemiei actuale de obezitate asupra modelelor dietetice moderne caracterizate prin consumul excesiv de alimente cu o încărcătură glicemică mare: în special, carbohidrați prelucrați, digerabili rapid. Aceste alimente provoacă răspunsuri hormonale care ne schimbă în mod fundamental metabolismul, determinând depozitarea grăsimilor, creșterea în greutate și obezitatea.

Când mâncăm carbohidrați foarte procesați, organismul crește secreția de insulină și suprimă secreția de glucagon. La rândul său, acest lucru indică celulelor adipoase să stocheze mai multe calorii, lăsând mai puține calorii disponibile pentru a alimenta mușchii și alte țesuturi active din punct de vedere metabolic. Creierul percepe că organismul nu primește suficientă energie, ceea ce, la rândul său, duce la senzații de foame. În plus, metabolismul poate încetini în încercarea organismului de a conserva combustibilul. Astfel, tindem să rămânem înfometați, chiar dacă continuăm să obținem exces de grăsime.

Deși originile modelului carbohidrat-insulină datează de la începutul anilor 1900, American Journal of Clinical Nutrition oferă cea mai cuprinzătoare formulare a acestuia, scrisă de o echipă de 17 oameni de știință recunoscuți la nivel național, cercetători clinici și experți în sănătate publică. În mod colectiv, acestea au rezumat tot mai multe dovezi în sprijinul modelului carbohidrat-insulină. Mai mult, autorii au identificat o serie de ipoteze testabile care disting cele două modele pentru a ghida cercetările viitoare.

Adoptarea modelului carbohidrat-insulină în raport cu modelul de echilibru energetic are implicații radicale pentru gestionarea greutății și tratamentul obezității. În loc să îndemne oamenii să mănânce mai puțin, o strategie care de obicei nu funcționează pe termen lung, modelul carbohidrat-insulină sugerează o altă cale care se concentrează mai mult pe ceea ce mâncăm. Potrivit Dr. David Ludwig, endocrinolog la Boston Children’s Hospital și profesor la Harvard Medical School, „reducerea consumului de carbohidrați rapid digerabili care au inundat alimentația în timpul dietei cu conținut scăzut de grăsimi diminuează dorința de stocare a grăsimii corporale. Ca urmare, oamenii pot pierde în greutate cu mai puțină foamete și mai puțină luptă.”

Autorii recunosc că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a testa în mod concludent ambele modele și, poate, pentru a genera noi modele care să se potrivească mai bine cu dovezile. În acest scop, ei solicită discurs constructiv și „colaborări între oamenii de știință cu puncte de vedere diverse pentru a testa predicțiile în cercetări riguroase și imparțiale.”

Vrei să afli ce alimente să eviți sau să reduci în dieta personală, pentru un stil de viață cât mai echilibrată și sănătos? Îți recomandăm aplicația gratuită Dahna, creată de experți cardiologi și nutriționiști, pe care o poți descărca din App Store sau Google Play.

Sursa aici.