În cerebelul creierului se află o nouă țintă pentru suprimarea foamei

Oamenii de știință au identificat un mod cu totul nou în care creierul semnalează sațietatea după masă. Descoperirile oferă o țintă pentru terapii care ar putea reduce dramatic supraalimentarea.

Persoanele cu sindromul Prader Willi, o tulburare genetică, au un apetit nesățios. Aceștia nu se simt niciodată sătui, chiar și după o masă copioasă, iar consecințele pot fi supraalimentarea și obezitatea, care pune sănătatea și chiar viața în pericol. Potrivit unui nou studiu, foamea lor constantă are ca rezultat parțial semnalizarea dezordonată în cerebelul creierului, o regiune responsabilă de controlul motor și de învățare.

O echipă internațională de cercetare din 12 instituții, condusă de J. Nicholas Betley, profesor asistent de biologie la Școala de Arte și Științe, și Albert I. Chen, profesor asociat la Institutul Scintillio din San Diego, a folosit indicii de la pacienții cu sindromul Prader Willi pentru a ghida investigațiile la șoareci. Astfel, aceștia au descoperit un subset de neuroni cerebeloși care semnalează sațietatea după masă. Când cercetătorii au activat acești neuroni, amploarea efectului „a fost enormă”, potrivit lui Betley. Animalele au mâncat la fel de des ca șoarecii obișnuiți, dar fiecare dintre mesele lor a fost cu 50-75% mai mică.

„A fost uluitor”, afirmă acesta. „De fapt, a fost atât de uimitor încât am crezut că trebuie să fie greșit”. Betley l-a încurajat pe Aloysius Low, un cercetător postdoctoral în laboratorul său și primul autor al studiului, să efectueze o serie de alte experimente pentru a se asigura că efectul este real. Peste aproape un an, s-au convins. „Este uimitor că încă mai poți găsi zone ale creierului care sunt importante pentru comportamentele de supraviețuire de bază pe care nu le-am implicat sau cercetat niciodată până acum”, spune Betley. „Și aceste regiuni ale creierului sunt importante în moduri robuste”.

De la începutul său, laboratorul lui Betley a dezvăluit o varietate de circuite neuronale legate de modul în care creierul reglează aportul de alimente. Aceste lucrări, precum și alte cercetări au implicat zone ale creierului posterior și ale hipotalmului în acest control. „Dar știm, de asemenea, că medicamentele care vizează hipotalmul și creierul posterior nu sunt cu adevărat bune terapii pentru obezitate”, conform lui Betley.

Revenind la șoareci, analiza transcriptomică unicelulară a confirmat că un mic subset de neuroni glutamatergici din aDCN (neuronii din nucleii cerebeloși anteriori profunzi) au fost cei activați la mâncare. Activarea acestora a determinat animalele să-și restrângă în mod dramatic dimensiunea mesei, indiferent dacă au fost lipsiți de hrană sau dacă au primit cât de multă mâncare și-au dorit anterior. Când cercetătorii au făcut invers, inhibând aceiași neuroni, șoarecii au mâncat mese mai mari decât cele normale. Reducerea consumului de alimente poate determina adesea oamenii și animalele să compenseze mâncând ulterior mai multe alimente, dar animalele stimulate de aDCN nu au făcut acest lucru, iar măsurile de activitate metabolică au rămas constante. În timp ce șoarecii au în mod normal o creștere a nivelului de dopamină după ce li se administrează hrană, șoarecii activați de aDCN au avut o blocare a creșterii dopaminei.

„S-a observat că atunci când activezi neuronii dopaminergici cu dopamină sau elimini dopamina, animalul va mânca mai puțin”, spune Betley. “Prea multă dopamină blochează creșterea ulterioară a dopaminei în recompense, schimbând în cele din urmă comportamentul”. Aceste descoperiri pot ghida strategiile terapeutice pentru a reduce „recompensa” pe care pacienții cu sindromul Prader Willi o obțin din alimentație, ajutându-i să-și gestioneze foamea incontrolabilă.

Pentru mai multe sfaturi în privința unei alimentații corecte, aplicația Dahna, pe care o poți descărca gratuit din App Store sau Google Play, îți vine în ajutor cu meniuri sățioase, dar sănătoase, precum și cu antrenamente fizice care să te mențină în formă și care să îți ofere o sănătate de fier.

Sursa aici.