Impactul și importanța prevenției bolilor cardiovasculare

O lectura de aproximativ 5 minute

Bolile cardiovasculare reprezintă principala problemă de sănătate în România. Anual, aproximativ 60% dintre români mor din cauza acestor boli. Din acest motiv, România se confruntă cu una dintre cele mai reduse speranțe de viață la naștere, dintre toate țările Uniunii Europene.

În ciuda acestei realități, impactul dramatic al bolilor cardiovasculare nu este perceput nici de publicul larg și nici de mass media. Interesul cotidian este îndreptat mai degrabă spre bolile canceroase, a căror mortalitate anuală este de trei ori mai redusă decât cea prin boli cardiovasculare. Această percepție deformată contribuie la nivelul foarte redus de interes pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

 

Patru factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare sunt: fumatul, hipertensiunea arterială, sedentarismul și hipercolesterolemia. Toți acești patru factori sunt evitabili și/sau controlabili prin măsuri simple, la îndemâna oricui și fără costuri mari. Acest lucru presupune în primul rând un efort educativ la nivel național, adresat în special generațiilor tinere, care trebuie să conștientizeze importanța abordării unui stil de viață sănătos.

Factorii majori de risc sunt, așa cum am menționat mai sus, evitabili și/sau relativ ușor de controlat prin măsuri simple. Practic, este vorba de adoptarea unui stil de viață sănătos, bazat pe activitate fizică, alimentație sănătoasă, fără fumat și cu autocontrolul tensiunii arteriale. Adoptarea unui stil de viață sănătos presupune o schimbare majoră de mentalitate, pe care o putem obține printr-un efort educațional la nivel național, îndreptat în special către generațiile tinere. Experiența țărilor care au adoptat programe naționale dedicate prevenției bolilor cardiovasculare a demonstrat impactul major al unei astfel de abordări. Mortalitatea prin astfel de boli s-a redus rapid în aceste țări, ajungând la 30%, respectiv la jumătate, comparativ cu România.

Țările care au implementat programe naționale dedicate prevenirii bolilor cardiovasculare au înregistrat rezultate cu totul remarcabile. În continuare, vă prezentăm experiența a patru țări europene: Finlanda, Danemarca, Elveția și Marea Britanie.

Finlanda. În 1970, Finlanda deținea recordul mondial de mortalitate cardiovasculară (peste 80% din decesele anuale). În intervalul 1970 – 2010, implementarea unui program național de prevenție primară a bolilor cardiovasculare a condus la reducerea incidenței acestora cu 80%, a mortalității cu 65%, iar speranța de viață a finlandezilor a crescut cu 10 ani.

Danemarca a implementat mai multe programe naționale și locale de prevenție a bolilor cardiovasculare. În primul rând, a interzis fumatul în spațiile publice. În al doilea rând, a interzis utilizarea grăsimilor saturate de tip trans (margarinele), care sunt responsabile de o creștere cu 25% a riscului de BCV. În acest sens, Danemarca a interzis începând cu 2003 importurile de alimente cu grăsimi de tip trans, suportând procese din partea UE, ca urmare a protestului corporațiilor care promovau acest tip de alimente. Ulterior, legislația europeană s-a modificat. În al treilea rând, a impus în școlile publice 45 min de activități fizice și sportive zilnice obligatorii pentru elevi. Comunitățile locale au creat ″trasee ale inimii″, în scopul încurajării activității fizice în populație. Infrastructura țării are multiple piste pentru pietoni și bicicliști. Efectul acestor măsuri a fost reducerea cu 70% a mortalității prin boli cardiovasculare, după anul 1985. Astăzi, Danemarca are una dintre cele mai reduse mortalități din lume prin boli cardiovasculare (în jur de 25%), fiind una dintre puținele țări în care mortalitatea prin aceste boli este mai redusă decât mortalitatea prin cancer.

Elveția. În Elveția, mortalitatea CV a scăzut de la 41%, la 33% în 20 ani, ca urmare a interzicerii fumatului în spațiile publice și a implementării de programe guvernamentale și locale de menținere a infrastructurii, pentru încurajarea activităților sportive (poteci pentru pietoni, piste pentru bicicliști, cluburi sportive), a programelor sportive dedicate special copiilor și a unor programe ale Fundației Elvețiene a Inimii, care promovează educația și testarea populației cu privire la factorii de risc cardiovasculari: fumat, hipertensiune arterială, obezitate.

Marea Britanie. A a fost una dintre primele țări care au adoptat legea pentru interzicerea fumatul în spațiile publice. Implementarea acestei legi este considerată ca fiind principala măsură care a redus mortalitatea prin boli cardiovasculare în Marea Britanie. Din 2015 s-a interzis fumatul în mașini dacă un copil este prezent. Există un program, Health at Work, care distribuie angajaților informații referitoare la un stil de viață sănătos. Fundația Britanică a Inimii oferă multiple programe de informare referitoare la măsuri de stil de viață, adaptate nivelului educațional al diferitelor categorii sociale. Sistemul național de sănătate oferă control gratuit odată la 5 ani, pentru populația de 40-74 ani, nediagnosticată cu BCV. Ca urmare a acestor eforturi, Marea Britanie a reușit să devină o țară cu risc cardiovascular scăzut.

Leave a comment