Hormonul anti-obezitate: deja prezent în organism?
Cercetătorii confirmă că hormonul GDF15 (hormon cardiac, inhibitor al apetitului, marker al bolii neurodegenerative) este eliberat ca răspuns la exerciții fizice intense, dar probabil nu într-o cantitate suficientă pentru a afecta comportamentul sau apetitul. Aceste descoperiri adaugă informații nuanțate unui hormon care este în prezent analizat pentru potențialul său ca medicament anti-obezitate.
Un medicament care ne ajută să mâncăm mai puțin ar putea ajuta cei peste 650 de milioane de oameni din întreaga lume care suferă de obezitate. Unul dintre candidații care atrage atenția cercetătoriilor este hormonul GDF15 care, atunci când este administrat rozătoarelor, le scade pofta de mâncare și greutatea corporală. Noi cercetări de la Universitatea din Copenhaga constată că organismul produce cantități mari de GDF15 în timpul unor perioade prelungite de exerciții fizice intense, probabil ca un semnal de stres fiziologic.
Această constatare evidențiază diferențele importante dintre GDF15 administrat ca medicament (farmacologie) și GDF15 eliberat natural ca răspuns la exerciții fizice viguroase (fiziologie). Aceasta este o distincție importantă în înțelegerea rolului GDF15 în reglarea apetitului și echilibrul energetic, cu implicații pentru rolul său ca posibil medicament anti-obezitate.
„Dacă există condiții fiziologice care implică GDF15 ca un regulator al metabolismului energetic, acesta este încă un mister nerezolvat”, spune profesorul asociat Christoffer Clemmensen de la Centrul de Cercetări Metabolice de Bază al Fundației Novo Nordisk, de la Universitatea din Copenhaga. Christoffer Clemmensen, doctorandul Trine Sand Nicolaisen și asistentul Anders Bue Klein au condus cercetarea în colaborare cu Departamentul de Nutriție, Exercițiu și Sport de la Universitatea din Copenhaga, iar rezultatele au fost publicate recent, 15 februarie 2021, în Nature Communications.
Scopul cercetării lor a fost să înțeleagă mai bine rolul fiziologic al hormonului GDF15 în metabolismul energetic și comportamentul față de activitatea fizică. Descoperirile recente la rozătoare și maimuțe sugerează că hormonul, atunci când este administrat farmacologic, scade apetitul, dar are și efecte secundare, ca de exemplu stare de greață.
Pentru că se știe destul de puțin despre modul în care acționează GDF15 atunci când este eliberat natural de corp, cercetătorii și-au propus să umple acest gol de cunoștințe cu o serie de experimente pe oameni și șoareci. Printre principalele lor constatări a fost că exercițiul fizic mai mult de două ore la om are ca rezultat o creștere de patru, până la cinci ori, a hormonului GDF15, sugerând că GDF15 funcționează ca un semnal de stres indus de efort.
Pentru a testa această idee, cercetătorii au folosit modele animale. Au descoperit că administrarea GDF15 șoarecilor ca medicament le-a scăzut în mod clar motivația de a face mișcare și le-a redus pofta de mâncare. Dar când șoarecii au fost antrenati fizic energic, pentru a stimula eliberarea fiziologică a GDF15, acesta a indus același răspuns privind comportamentul pentru activitate fizică cât și față de consumul de alimente. Aceste descoperiri subliniază o diferență între GDF15 fiziologic și GDF15 farmacologic. Christoffer Clemmensen subliniază că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege această acțiune diferită și mai ales să verifice dacă GDF15 are și efecte comportamentale la oameni. El și echipa sa se vor concentra acum pe clarificarea efectelor hormonului GDF15 atunci când este produs de corp uman.
Până vom ști cu exactitate mai multe despre acest hormon, sportul rămâne în continuare o modalitate de bază pentru pierderea în greutate și, implicit, pentru un stil de viață sănătos. Descarcă aplicația Dahna și, pe lângă meniurile mediteraneene, vei putea face și o serie de antrenamente fizice cu antrenoarea Diana Stejăreanu. O poți descărca gratuit fie din AppStore sau Google Play.
Sursa: aici.
