Efectele șocante ale fumatului pasiv
Consumul de tutun este a doua cea mai importantă cauză de deces la nivel mondial, contribuind la 6 milioane de decese în fiecare an. Cu toate acestea, asocierile dăunătoare ale fumatului de tutun cu sănătatea nu sunt limitate doar la persoanele fumătoare, ci îi afectează și pe cei din apropiere, care nu fumează, adică pe cei expuși la fumatul pasiv (FP). Dovada cea mai convingătoare este faptul că expunerea la fumatul pasiv este responsabilă pentru moartea a peste 880 000 de persoane din întreaga lume în fiecare an. În comparație cu copiii care nu sunt expuși la FP, cei care inevitabil intră în contact cu fumul de țigară au un risc crescut de moarte subită, infecții respiratorii acute, disfuncție fonică și agravarea astmului. Chiar și o expunere la FP în doze mici s-a dovedit a fi asociată cu activarea trombocitelor, disfuncție endotelială și cu efecte dăunătoare asupra sistemului cardiovascular. Expunerea la fumatul pasiv a fost, de asemenea, asociată cu boala coronariană și cu un procent de 20% – 30% de creștere a evenimentelor cardiovasculare, comparativ cu indivizii fără expunere. În mod similar, creșterea cancerului pulmonar a fost raportată în rândul persoanelor expuse la FP.
La nivel global, s-a raportat un procent de infarct miocardic cu 15% mai mic după primul an de impunere a interdicțiilor de fumat. Acestea au fost introduse în majoritatea țărilor și au demonstrat beneficii importante asupra sănătății. De exemplu, numai în Scoția, introducerea interdicției fumatului a redus numărul de internări pentru urgențe astmatice în rândul copiilor cu 11 000.
Scopul studiului actual a fost de a înțelege mai bine amploarea daunelor provocate persoanelor expuse la fumatul pasiv la scară globală și în regiuni diferite. În acest scop, a fost calculat Indicele de fumat pasiv, care măsoară numărul de persoane care fumează, asociat cu decesul unei persoane care nu fumează. De asemenea, în cadrul studiului a fost calculat indicele care măsoară numărul de ani de fumat al unei persoane, asociat cu decesul uneia care fumează pasiv.
Un alt scop important al acestui studiu a fost de a oferi o mai bună înțelegere a gradului de afectare a fumatului pasiv asupra persoanelor care nu fumează, cu scopul de a ajuta factorii de decizie să implementeze măsuri de protecție pentru cei care nu fumează, în special copiii. În al doilea rând, s-a urmărit creșterea gradului de conștientizare a publicului larg cu privire la amploarea și daunele asociate cu fumatul pasiv.
Pe baza datelor globale obținute în urma studiului, s-a raportat că un număr de 52,3 persoane care au fumat timp de 24 de ani au fost asociate cu moartea unui individ care nu a fumat. Din anul 1990, acest număr inițial a crescut treptat de la 31,3 persoane, la 52,3 persoane în 2016. Probabil că în această schimbare este reflectată eficacitatea parțială a măsurilor antifumat, inclusiv interzicerea fumatului în baruri și restaurante. Cu toate acestea, indicatorul de 52,3 persoane trebuie considerat alarmant, mai ales că o proporție substanțială a deceselor cauzate de expunerea la fumatul pasiv sunt copii.
S-a mai observat faptul că în regiunile în care interdicțiile de fumat au fost adoptate pe scară largă, de exemplu America de Nord, acest indicator a fost mai favorabil decât în zonele cu o protecție minimă sau nulă de expunere la FP, cum ar fi Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Prin urmare, acest indicator ar putea deveni un instrument folosit de organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale pentru a determina nivelul de protecție pe care măsurile de intervenție le-ar putea oferi celor care nu fumează. În plus, datele noastre au arătat că adoptarea legislației antifumat în anumite regiuni a fost asociată cu o creștere semnificativă a indicatorului SHSI, sugerând că acesta ar putea fi utilizat pentru a măsura succesul legislației sau a campaniilor antifumat. În final, studiile au arătat că aceste două măsuri sunt puternic asociate cu reducerea consumului de tutun.
