Cum putem opri răspândirea obezității

O lectură de aproximativ 6 minute

De-a lungul timpului, o mare parte din populația globului a adoptat obiceiuri alimentare nesănătoase, care acum se regăsesc în statistici extrem de îngrijorătoare. De aceea, aceste tendințe trebuie reorientate în sens invers, către un stil de viață sănătos. Un plan dietetic bazat pe principiile dietei mediteraneene (DM) este asociat cu numeroase beneficii pentru sănătate și s-a demonstrat că exercită un efect preventiv față de numeroase patologii, inclusiv obezitatea. Din păcate, astfel de modele alimentare sunt în multe regiuni înlocuite cu altele care sunt adesea generate de schimbările culturale și sociale.

Suntem obligați să identificăm metodele care pot informa și convinge consumatorii să adopte principiile DM pentru a aborda și rezolva obezitatea încă din perioada copilăriei.

DM se caracterizează printr-un aport ridicat de legume, fructe, nuci, cereale integrale și ulei de măsline, un aport moderat de pește și păsări de curte și un aport redus de dulciuri, carne roșie și produse lactate. Fiind săracă în grăsimi saturate și bogată în grăsimi mononesaturate, oferă o cantitate mare de fibre și antioxidanți și se caracterizează printr-un raport echilibrat de acizi grași esențiali. Datorită tuturor acestor beneficii asupra sănătății, DM a fost asociată cu un risc mai mic de mortalitate cardiovasculară și boli coronariene, obezitate, diabet de tip 2 și sindrom metabolic la adulți. În sarcină, o adoptare a DM a fost asociată cu un risc mai mic de defecte ale fătului, a nașterii premature și un risc mai mic de încetinire a creșterii fetale.

În ciuda acestor dovezi științifice aproape incontestabile, se pare că populația trebuie convinsă și mai mult să adopte acest model alimentar. Nu este de mirare faptul că DM a devenit un subiect de interes din ce în ce mai popular la nivel mondial, cu toate că există în continuare multe mituri și concepții greșite asociate cu aceasta.

Cu excepția unor afecțiuni genetice rare precum sindromul Prader-Willi și a unor boli endocrine precum disfuncția tiroidiană, obezitatea se datorează unui dezechilibru între aportul de calorii și caloriile utilizate, ceea ce duce la un exces de adipozitate corporală. Un stil de viață sedentar și obiceiuri alimentare slabe, împreună cu predispoziția genetică, toate contribuie la acest fenomen. A fost evident faptul că această creștere rapidă a IMC la nivel mondial nu poate fi explicată în totalitate de genetică; factorii de mediu joacă un rol important în obezitatea copilăriei, fiind totodată motivul pentru care mediile familiale și școlare sunt atât de relevante pentru acest subiect. Printre cele mai frecvente opțiuni alimentare nesănătoase observate la școlari și adolescenți se numără: evitarea micului dejun, mâncarea de la restaurantele fast-food și consumul unei cantități mari de dulciuri. Toate aceste modele de comportament cresc riscul obezității copilului și a comorbidităților sale. Nivelurile insuficiente de adoptare a DM sunt considerate în special ca fiind un factor major în răspândirea epidemiei de obezitate în Europa de Sud, unde o dietă de tip occidental, bogată în grăsimi saturate și carbohidrați rafinați, slabă în calitate și ridicată în aportul caloric se răspândește rapid.

Un vector de modificare a statisticii actuale în bine poate fi responsabilitatea politicilor de sănătate publică în planificarea acțiunilor de combatere a obezității, din perspectiva sustenabilității economice a asistenței medicale, prin conștientizarea faptului că dieta în stil mediteranean nu este o dietă specifică, ci mai degrabă o colecție de obiceiuri alimentare. Practica a arătat că impunerea unor reglementări, indiferent de cunoașterea epidemiologică a debutului bolii, are efecte foarte limitate. Obezitatea apare și se dezvoltă sistematic aici și acolo, dar mai ales în zonele urbane și suburbane cu venituri mici, astfel încât costurile legate de o dietă sănătoasă care promovează utilizarea de pește, legume și cereale, în locul alimentelor prelucrate de multe ori mai puțin costisitoare și a meselor gata preparate, joacă un rol semnificativ în alegerile alimentare mai puțin sănătoase ale cetățenilor.

În acest context furnizarea de informații, comunicarea și informarea cetățenilor, accesul la alegeri bune prin educarea populației, direcționarea către alegerea corectă prin schimbarea opțiunii implicite către o alegere sănătoasă, utilizarea stimulentelor și a unor instrumente concrete pentru a ghida oamenii să opteze pentru astfel de alegeri sunt acțiuni cu impact în reducerea statisticii îngrijorătoare actuale.

Așadar, pentru a reduce răspândirea obezității, avem nevoie de:

  • Stimulente pentru alimente sănătoase.
  • Îmbunătățirea ingredientelor din produsele alimentare.
  • Îmbunătățirea opțiunilor nutriționale zilnice ale populației.
  • Limitarea publicității pentru alimente nesănătoase.
  • Intensificarea educației și a comunicării pentru grupurile defavorizate.
  • Promovarea DM și combaterea răspândirii dietei occidentale.
  • Integrarea modului tradițional de preparare a alimentelor în tehnologia actuală.
  • Educația culinară adecvată prin explorarea moștenirii culturale locale.
  • Reducerea costului alimentelor sanătoase, a activităților sportive și recreative.

Sursa aici

Leave a comment