Cum îți poate influența moștenirea genetică comportamentul alimentar

O echipă de cercetători de la Spitalul din Massachusetts, Universitatea din Boston și alte instituții au identificat mai mult de douăzeci de regiuni genetice care pot avea efecte asupra consumului de alimente. Anchetatorii speră că descoperirea va indica noi strategii de tratament pentru a reduce epidemia de obezitate.

Creierul este influențat de diferite semnale care afectează comportamentul alimentar și reglează echilibrul energetic al corpului – spre exemplu, prin schimbarea poftei de mâncare și a consumului de energie, ca răspuns la nivelurile din sânge ale hormonilor metabolici cheie și nutrienților. Prin urmare, variația genetică a acestor semnale poate duce la senzația de foame și obezitate extremă.

„Persoanele cu obezitate și diabet sunt adesea stigmatizate pentru că fac alegeri alimentare nesănătoase. Deși aportul alimentar este modelat de mai mulți factori sociali, demografici, religioși sau politici, studii anterioare au arătat că diferențele individuale moștenite contribuie la ce, când, de ce sau cât mâncăm”, susține coautorul dr. Jordi Merino, cercetător asociat la Unitatea de Diabet și Centrul de Medicină Genomică de la MGH și instructor în medicină la Școala de Medicină Harvard.

„Aceste studii încep să identifice regiunile creierului și procesele moleculare care influenețază consumul de alimente, dar au fost cercetări limitate la om pentru a identifica amprentele moleculare care stau la baza comportamentului variabil privind alegerea alimentelor”, continuă Merino.

Pentru a găsi noi perspective, Merino și colegii săi au efectuat o analiză genetică și au examinat consumul de alimente la 282.271 de participanți cu origini europene. Până în prezent, acesta este cel mai mare studiu care examinează influența factorilor genetici asupra aportului alimentar.

Echipa a identificat 26 de regiuni genetice asociate cu o preferință crescută pentru alimentele care conțin mai multe grăsimi, proteine ​​sau carbohidrați, iar aceste regiuni au fost îmbogățite pentru gene exprimate în creier. „Analizele computaționale din aval au evidențiat subtipuri specifice de neuroni specializați distribuiți în sistemul nervos central, care sunt receptivi la proteine, grăsimi sau carbohidrați, și, atunci când sunt activați, pot explica de ce oamenii sunt mai predispuși să consume alimente ce conțin grăsimi, proteine sau carbohidrați într-o cantitate mai mare”, spune Merino.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că două grupuri principale de variante genetice erau asociate diferit cu obezitatea și bolile coronariene.

„Analiza comună a aportului de grăsimi, proteine ​​și carbohidrați, au ajutat la definirea unor subgrupuri mai omogene de variante genetice caracterizate prin profiluri nutriționale specifice și cu amprente metabolice diferite”, spune coautorul Chloé Sarnowski.

Descoperirea acestor variante genetice poate fi utilizată în analize viitoare – cum ar fi randomizarea mendeliană, o abordare de inferență cauzală – pentru a determina dacă compoziția dietei este legată cauzal de boli metabolice și de altă natură. „Deși știm că compoziția dietei este legată de boli, legătura cauzală este mai greu de dovedit”, spune coautorul principal, dr. Josée Dupuis.

Descoperirile actuale și viitoare vor conduce, de asemenea, la o mai bună înțelegere biologică a motivului pentru care comportamentul consumului de alimente diferă în rândul persoanelor și ar putea oferi noi căi atât pentru prevenirea și tratarea obezității, cât și a altor boli metabolice.

Vrei să afli ce alimente să eviți ori să reduci în dieta personală, pentru o dietă cât mai echilibrată? Îți recomandăm aplicația gratuită Dahna, creată de experți cardiologi și nutriționiști, pe care o poți descărca din AppStore sau Google Play.

Sursa aici.