Consumul de alimente ultraprocesate e în continuă creștere în dieta copiilor și adolescenților

Alimentele ultraprocesate sunt produse gata de consum sau gata de încălzit, deseori bogate în zahăr, sodiu și carbohidrați și sărace în fibre, proteine, vitamine și minerale. De obicei, conțin zaharuri adăugate, uleiuri hidrogenate și potențatori de aromă. Exemplele includ gustări și deserturi dulci ambalate, cereale zaharate pentru micul dejun, cartofi prăjiți, burgeri de fast-food și unele mezeluri. Atunci când sunt consumate în exces, aceste alimente sunt legate de diabet, obezitate și alte afecțiuni medicale grave, cum ar fi anumite tipuri de cancer.

Din 1999 până în 2018, caloriile pe care copiii și adolescenții le-au consumat din alimentele ultraprocesate au crescut de la 61 la 67% din aportul caloric total, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la Școala Friedman de Științe și Politici Nutriționale de la Universitatea Tufts. Publicat pe 10 august, anul acesta, pe platforma JAMA Network, studiul a analizat aportul alimentar de la 33.795 de copii și adolescenți la nivel național.

„Unele pâini cu cereale integrale și alimente lactate sunt ultraprocesate și sunt mai sănătoase decât alte alimente ultraprocesate. Prelucrarea poate menține alimentele mai proaspete mai mult timp, permite îmbogățirea și îmbogățirea alimentelor și îmbunătățește confortul consumatorului”, consideră autorul principal și corespondent Fang Fang Zhang, epidemiolog nutrițional la Școala Friedman. „Dar multe alimente ultraprocesate sunt mai puțin sănătoase, cu mai mult zahăr și sare și mai puține fibre decât alimentele neprelucrate și minim procesate, iar creșterea consumului lor de către copii și adolescenți este îngrijorătoare.”

Cea mai mare creștere a caloriilor a venit de la produsele „gata de mâncat” (așa-zisele ready to eat) sau „gata de încălzit”, cum ar fi cele congelate, precum pizza sau burgeri: de la 2,2 la 11,2% din calorii. A doua cea mai mare creștere a caloriilor a venit din gustări și deserturi dulci ambalate, al căror consum a crescut de la 10,6 la 12,9%.

A existat o creștere mai mare a consumului de alimente ultraprocesate în rândul non-hispanicilor de culoare (10,3%) și al mexicanilor americani (7,6%) decât la alți non-hispanici (5,2%). Tendințele în alte grupuri rasiale ori etnice n-au fost evaluate din cauza lipsei de date suficiente care să permită estimări reprezentative la nivel național pe parcursul ciclurilor anchetei.

Pe de altă parte, nu au existat diferențe semnificative statistic în rezultatele generale în funcție de educația părinților și venitul familiei. „Lipsa disparităților bazate pe educația părintească și venitul familiei indică faptul că alimentele ultraprocesate sunt omniprezente în dietele copiilor”, a spus Zhang. „Această constatare susține necesitatea cercetătorilor de a urmări mai complet tendințele consumului de alimente, ținând cont de consumul de alimente ultraprocesate.”

În perioada de studiu, caloriile din alimentele neprelucrate sau prelucrate minim, adesea mai sănătoase, au scăzut de la 28,8 la 23,5%. Procentul rămas de calorii a provenit din alimente procesate moderat, cum ar fi brânza și conserve de fructe și legume, precum și de amelioratori de aromă adăugați de consumatori, cum ar fi zahăr, miere, sirop de arțar sau unt.

Au fost însă și vești bune: caloriile din băuturile îndulcite cu zahăr au scăzut de la 10,8 la 5,3% din caloriile totale, ceea ce reprezintă o scădere considerabilă, de 51%.

„Această constatare arată avantajele campaniilor din ultimii ani pentru a reduce consumul general de băuturi cu zahăr”, a spus Zhang. „Trebuie să mobilizăm aceeași energie și același nivel de angajament atunci când vine vorba despre alte alimente nesănătoase, ultraprocesate, precum prăjituri, fursecuri, gogoși și pâine prăjită.”

„În analize suplimentare, am comparat compoziția alimentelor ultraprocesate cu alimentele neprelucrate folosind date din perioada 2017-2018. Am constatat că alimentele ultraprocesate conțin un procent substanțial mai mare de calorii din carbohidrați și zaharuri adăugate și niveluri mai ridicate de sodiu, dar avea și mai puține fibre și un procent mai scăzut de calorii din proteine”, a spus primul autor al studiului, Lu Wang, coleg postdoctoral la Școala Friedman.

„Procesarea alimentelor este o dimensiune adesea trecută cu vederea în cercetarea nutrițională. Este posibil să fim nevoiți să luăm în considerare faptul că ultraprocesarea unor alimente poate fi asociată cu riscuri pentru sănătate, independent de profilul nutritiv slab al alimentelor ultraprocesate în general”, a concluzionat Zhang.

Descarcă gratuit aplicația Dahna creată de Cardioscience și fii la curent cu noutățile despre nutriție și consumul optim de alimente procesate, dar și cu alte recomandări legate de dietă de la experții cardiologi și nutriționiști!

Sursa aici.