Aderarea la dieta mediteraneană poate întârzia îmbătrânirea
Îmbătrânirea populației este acum un fenomen global care evoluează rapid în întreaga lume. În Uniunea Europeană, numărul persoanelor de peste 65 ani este de așteptat să crească de la 85 de milioane în 2008, la 151 de milioane în 2060. La nivel mondial, se estimează că numărul persoanelor cu vârste peste 65 de ani va crește de la 461 de milioane în 2004, la 2 miliarde până în 2050. Acest lucru va avea consecințe importante asupra planificării și furnizării serviciilor de asistență medicală și asistență socială.
O speranță de viață mai mare ne conduce, de fapt, la reconsiderarea nu numai a stării de sănătate a persoanelor în vârstă, ci și la ce implicații va avea îmbătrânirea în viața fiecăruia dintre noi. Altfel spus, capacitatea de a ne dedica activităților noastre nu va fi diferită de cea a unei persoane mai tinere. Dar dacă anii bătrâneții sunt marcați de pierderea sănătății, implicațiile pentru indivizi și pentru societatea în ansamblu sunt negative. În special în țările cu venituri mari, acum este un lucru obișnuit ca mulți oameni să-și petreacă bătrânețea în moduri inovatoare, cum ar fi să înceapă o nouă carieră, noi studii sau să se dedice complet unei pasiuni neglijate în timpul anilor de muncă. Cu toate acestea, este clar că amploarea acestor noi oportunități care decurg din acești ani lungi de viață depinde, pentru toată lumea, de menținerea sănătății.
Comportamentele sănătoase la vârsta mijlocie conduc la așa-numita îmbătrânire „sănătoasă și reușită”, care înseamnă în mare absența bolilor cronice grave sau a scăderii importante a funcțiilor fizice și cognitive sau a sănătății mintale. Comportamentele sănătoase includ urmarea unei alimentații echilibrate (cu o restricție calorică adecvată) și a activității fizice, fără fumat și cu un consum moderat de alcool.
Un model alimentar sănătos, precum cel al Dietei mediteraneene (MD), a fost asociat cu o incidență mai mică a bolilor cronice și cu o deficiență fizică mai mică la bătrânețe. În plus, este binecunoscut faptul că un regim alimentar sănătos este asociat cu un risc cardiovascular mai mic și cu un risc mai mic de moarte prematură.
Majoritatea factorilor care determină durata de viață, sunt legați de stilul de viață. În prezent, există multe dovezi conform cărora combinațiile de restricții calorice și activitatea fizică protejează împotriva multiplelor procese moleculare și celulare care stau la baza declinului funcțional asociat cu îmbătrânirea. În plus, acestea cresc rezistența organismului la stres, menținând astfel funcția fiziologică.
Modelul alimentar „occidental”, care se caracterizează printr-un aport mare de alimente prăjite și dulci, alimente procesate și carne roșie, cereale rafinate și produse lactate bogate în grăsimi, este asociat cu o prevalență ridicată de boli și îmbătrânire.
Studiul EPIC a examinat asocierea dintre aderarea la modelul de dietă mediteraneană și speranța de viață a unui număr de 74.607 de persoane din nouă țări europene. Aceste studii au oferit dovezi extrem de convingătoare cu privire la puternica legătură dintre dieta mediteraneană și prevenirea îmbătrânirii nesănătoase.
Un stil de viață sănătos la vârsta mijlocie, care include o dietă corectă sau chiar o ușoară reducere a aportului caloric, predispune la un risc mai mic sau chiar absența bolilor cronice grave și la declinul funcțiilor cognitive sau fizice la bătrânețe. Aceasta este consecința conservării sistemului imunitar, precum și a activității mitocondriale. Prin aderarea la dieta mediteraneană, indicele de „îmbătrânire” scade în medie cu 0,74/an. Cu alte cuvinte, la 12 luni trăite, indicele de imbatrinire este doar pentru 9 luni.
Sursa aici.
